Sunt Alice.Ma simt ca si Alice.Pierduta si neinteleasa.Caut calea cea buna,dar se pierde in intuneric.Incerc sa inteleg lucruri,sa percep realitatea,sa ma trezesc.Totul m`i se pare abstract,ciudat si totusi atat de fascinant.Ma simt intrigata si incep cautarea.Nu ma dau batuta si merg mai departe,pun intrebari,cercetez,caut.
Dezvolt o adevarata pasiune pentru mister.Imi inchipui si vreau sa fiu mica,atat de mica,incat sa pot patrunde in cele mai obscure si ciudate locuri.Dorinta m`i s`a indeplinit si vad lumea dintr`o alta perspectiva.Detaliile sunt fantastice,iar florile sunt uriase si zambitoare.Pana si ciupercuta devine o umbrela uriasa,protejandu`ma de ploaie.
Nu e bine!Nu`mi place!Oricat as incerca sa inteleg raspunsurile intrebarilor mele,abstracte fiind,nu imi pot da seama de ce nimeni nu ma ia in considerare.Simt ca toata lumea e deasupra mea.Pun in continuare intrebari si caut alte locuri noi,pentru a`mi satisface curiozitatea care ma ucide ca otrava.
Ajung sa fiu pierduta in padure,sa fiu singura in pustiul negru si tacut,sa nu fie nimeni in jurul meu care sa ma asculte.Vreau acasa!E tot ce imi doresc,imi spun in gand.
Merg mai departe,intalnind in drum fel si fel de personaje amuzante,ciudate,neintelese,pline de viata,nebune.E interesanta diversitatea!Ma intriga si mai mult.Ajung sa fiu pedepsita pentru faptul ca nu inteleg,sa fiu izgonita din aceasta lume.
Cand simt ca totul se prabuseste si nimic nu mai are sens,ii simt bratul pe umarul meu!
"Alice..Alice..Trezeste`te!Ai avut doar un vis urat!E timpul sa mergem acasa!"
Voi merge acasa.
miercuri, 16 decembrie 2009
marți, 15 decembrie 2009
Fluturi de zapada
E frig.Ma uit pe fereastra si vad cum zboara primii fluturi de zapada.Cobor grabita sa admir minunea.Mii de fluturasi stralucitori plutesc incet in aerul intepator.
Vantul le poarta prin adieri racoroase ,le rasfira peste tot ,nepasator ,se joaca cu ele,nu ii pasa.Soarele le da viata prin culoare,o stralucire orbitoare,un alb imaculat, cu stropi de sclipici ici colo.Prin razele acestuia, formeaza esarfe de cristal,cu picaturi de culoare,plutind in vazduhul sur,pana la apus,cand se dizolva neobservate.
Nu le pasa fluturilor de zapada de unde au venit,unde vor ajunge...Vor doar sa zboare impreuna,sa coloreze in alb si sa imbrace crengile copacilor,demult dezgolite de vremea necrutatoare.
Se joaca si danseaza prin parul meu,imi umezesc buzele si obrajii.Vantul le roteste in jurul meu,nu le da pacea sa pluteasca in voia sortii.E un dans simbolic,un ritual in armonie.
Le prind in maini si incerc sa le descopar frumusetea, dar dispar odata ce simt caldura trupului.Atat de efemere,atat de gingase,incat e imposibil sa le atingi.
Au trecut ore,dar fluturii nu se satura de haioasa joaca in zadar.Doar observ cum totul in jurul meu capata alta forma si culoare.Fluturi de zapada aici ,acolo..peste tot.Jocul abia a inceput.Ninge!
Vantul le poarta prin adieri racoroase ,le rasfira peste tot ,nepasator ,se joaca cu ele,nu ii pasa.Soarele le da viata prin culoare,o stralucire orbitoare,un alb imaculat, cu stropi de sclipici ici colo.Prin razele acestuia, formeaza esarfe de cristal,cu picaturi de culoare,plutind in vazduhul sur,pana la apus,cand se dizolva neobservate.
Nu le pasa fluturilor de zapada de unde au venit,unde vor ajunge...Vor doar sa zboare impreuna,sa coloreze in alb si sa imbrace crengile copacilor,demult dezgolite de vremea necrutatoare.
Se joaca si danseaza prin parul meu,imi umezesc buzele si obrajii.Vantul le roteste in jurul meu,nu le da pacea sa pluteasca in voia sortii.E un dans simbolic,un ritual in armonie.
Le prind in maini si incerc sa le descopar frumusetea, dar dispar odata ce simt caldura trupului.Atat de efemere,atat de gingase,incat e imposibil sa le atingi.
Au trecut ore,dar fluturii nu se satura de haioasa joaca in zadar.Doar observ cum totul in jurul meu capata alta forma si culoare.Fluturi de zapada aici ,acolo..peste tot.Jocul abia a inceput.Ninge!
sâmbătă, 5 decembrie 2009
Intre vis si realitate
Au trecut doua zile,dar inca simt ca plutesc printr`un vis ciudat.Pulsul este inca mult prea mare,mainile imi tremura,amintirea nu ma lasa,creierul e bulversat.Nu ma pot concentra asupra realitatii,mintea imi e tulbure,teama ma copleseste.
Uneori ametesc,alteori simt ca pamantul imi fuge de sub picioare.Imi este inca frica.
Ma scutur,imi gasesc o preocupare si incerc sa`mi revin,totusi aceleasi cuvinte imi cutremura mintea.."Nu lesina,nu lesina!Ramai treaza,ramai treaza!Concentreaza`te si trezeste`te!".Sufletul mi`a fost patruns,iar acum a ramas pustiit si simt cu singuratatea ma inconjoara.Nu e nimeni sa ma ajute acum.Am incercat sa tip,sa ma auda cineva,n`am putut.Am incercat sa fiu puternica,sa aleg calea potrivita.Asta am si facut.
Sunt aici.Da,m`am trezit,dar visul continua.Unele lucruri nu sunt clare,altele sunt evidente.Parca nu pot face inca diferenta.E un dulce paradox.M`am intors cu picioarele pe pamant,dar sufletul mi`a ramas acolo sus,sus.
Coboara`te si reda`mi libertatea psihica de pana acum!Coboara`te sa`mi recapat linistea!Inca nu a sosit timpul sa zbori...haide inapoi..
marți, 1 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)